Moartea unui părinte este, fără îndoială, una dintre cele mai dificile experiențe din viață. Dar, din păcate, această pierdere este deseori urmată de un alt tip de suferință: conflictele dintre frați legate de moștenire. În peste 70% din cazurile pe care le-am avut în ultimii ani, certurile au început nu din lăcomie, ci din lipsă de comunicare și neînțelegeri privind ce li se cuvine fiecăruia.
Prin acest articol îți explic, ca avocat, ce reguli guvernează împărțirea moștenirii între frați, ce greșeli apar frecvent și cum se pot evita prin soluții legale bine gândite.
Reguli generale privind moștenirea între frați
- Moștenirea legală în lipsa unui testament:
- Toți copiii celui decedat (fie din aceeași căsătorie, fie din relații diferite) au drepturi egale.
- Soțul supraviețuitor beneficiază și el de o cotă, alături de copii.
- Moștenirea testamentară:
- Dacă părintele a lăsat testament, acesta va prevala, dar frații pot contesta testamentul dacă afectează rezerva succesorală.
- Rezerva succesorală:
- Este partea din moștenire care nu poate fi luată de la moștenitorii legali (copiii), indiferent de ce scrie în testament. Aceasta este, de regulă, 1/2 din masa succesorală.
Exemple de bunuri moștenite care generează conflicte
- Apartamentul în care a locuit părintele
- Terenurile agricole sau intravilane
- Conturile bancare sau pensiile rămase neîncasate
- Casele de vacanță sau anexele gospodărești
Frecvent, un frate a locuit cu părintele până la moartea acestuia și consideră că „i se cuvine mai mult”. Din punct de vedere legal, acest aspect nu influențează cota, decât dacă există acte doveditoare (donatie, testament, contract de întreținere).
Soluții pentru împărțirea amiabilă
- Succesiune notarială urmată de partaj voluntar
- Se întocmește certificatul de moștenitor și se face un act de partaj, în care se stabilesc cotă parte și bunurile atribuite fiecăruia.
- Compensarea în bani
- Dacă un frate dorește să păstreze casa, poate oferi contravaloarea cotei celorlalți moștenitori.
- Vânzarea bunului și împărțirea banilor
- Este o soluție eficientă dacă niciunul dintre moștenitori nu dorește sau nu poate păstra bunul.
Ce se întâmplă dacă nu există acord între frați?
În acest caz, se ajunge inevitabil la partaj judiciar. Este o procedură care poate dura între 1 și 3 ani, în funcție de complexitate și de numărul moștenitorilor. Judecătorul va:
- Stabili masa succesorală (bunurile moștenite)
- Stabili cotele fiecărui moștenitor
- Decide împărțirea concretă a bunurilor sau vânzarea acestora
Caz real: cum am evitat un proces între patru frați
Într-un caz recent, patru frați nu reușeau să se înțeleagă asupra unui apartament moștenit. Doi doreau să-l vândă, ceilalți voiau să-l închirieze. Am propus constituirea unei asociații familiale pentru administrarea apartamentului, urmând ca veniturile să fie împărțite lunar. După câteva luni, au decis împreună să vândă și să împartă banii – dar au evitat un proces lung și costisitor.
Concluzie
Împărțirea moștenirii între frați nu ar trebui să distrugă legătura de sânge. Din păcate, lipsa unui plan clar și refuzul dialogului transformă frecvent o succesiune într-o luptă legală. Consultarea din timp cu un avocat și dorința de a colabora pot transforma un moment dificil într-o soluție echitabilă pentru toți cei implicați.