Munca la negru: realitatea din spatele economiei informale și riscurile majore pentru angajați

Muncă fără contract? E ca și cum n-ai exista.

Am avut un client – un sudor priceput – care lucra de aproape un an pe un șantier mare din București. Fără contract, fără acte, plătit „în mână”. A suferit un accident serios. Angajatorul l-a dus la un spital privat, apoi… n-a mai răspuns la telefon. Nici spitalul n-a mai fost plătit. Nici clientul nu și-a primit salariul. Iar firma? Dispărută ca vaporul în ceață.

Din păcate, asta e povestea a mii de oameni care acceptă munca la negru din nevoie sau din naivitate. Dar ce nu știu mulți este că nu doar angajatorul riscă – ci și angajatul. Iar riscurile sunt uriașe.


Ce înseamnă munca la negru?

Munca fără contract individual de muncă înregistrat la ITM. Asta include:

  • lucrul fără nicio formă de document
  • lucrul pe „promisiuni” sau „în probă” mai mult de 5 zile
  • lipsa oricărei contribuții sociale (pensii, sănătate, șomaj)

Cine practică asta?

Nu doar „patronii mici”. Sectoare întregi – construcții, agricultură, HORECA – sunt pline de astfel de practici. Și da, e ilegal.


Ce riscuri ai ca angajat?

  • Fără salariu garantat – nu ai niciun drept legal dacă angajatorul nu plătește
  • Fără pensie sau asigurare de sănătate – nu cotizezi, nu exiști în sistem
  • Fără protecție în caz de accident – dacă te accidentezi, tot tu plătești
  • Fără dreptul la concediu, șomaj, indemnizație – munca ta nu contează oficial

Ce riscă angajatorul?

Art. 260 din Codul Muncii spune clar:

  • amendă de 20.000 lei per persoană depistată fără contract
  • în anumite cazuri, răspundere penală (ex: repetitivitate, accidente, minori)

Mai mult: angajatul poate cere în instanță recunoașterea muncii prestate, plata salariilor + contribuții + daune morale.


Ce poți face dacă ești în această situație?

1. Începe prin a cere un contract scris

Ai dreptul, chiar dacă ai început deja activitatea. Orice refuz e un semn de alarmă.

2. Colectează dovezi

Mesaje, filmări, martori, bonuri, e-mailuri – orice arată că ai muncit acolo. Nu e nevoie să ai „factură fiscală”.

3. Reclamație la ITM

Poți face inclusiv anonim, dar cu cât e mai documentată, cu atât mai bine. Inspectorii pot face verificări inopinate.

4. Acțiune în instanță

În baza dovezilor, un avocat poate cere constatarea raportului de muncă, plata retroactivă a salariilor și înscrierea în cartea de muncă.


Caz real: ospătar „invizibil” cu trei ani vechime

Un tânăr ospătar din zona Bran lucra la o pensiune de 3 ani fără contract. Nu avea nici măcar fluturaș de salariu. Când a fost dat afară „pe motiv că s-a stricat sezonul”, a venit la cabinet. Cu printuri de SMS-uri, fotografii și doi colegi martori, am reușit în instanță să obținem plata salariilor pe 6 luni, contribuții la stat și daune morale. A fost prima dată când cineva i-a spus: „Ai drepturi!”


Concluzie

Dacă muncești fără contract, nu înseamnă că ești vinovat – dar nici protejat. Ai dreptul la un loc de muncă sigur, legal și plătit corect. Nu te teme că „vei pierde locul de muncă” dacă ceri un contract. Dacă angajatorul refuză, nu merită să-l păstrezi. Iar dacă deja ai lucrat, e dreptul tău să fii plătit.